Call center 021.9983

Glioblastomul și chirurgia cranio-cerebrală minim invazivă

Metodele de tratament ale chirurgiei cranio-cerebrale minim invazive reușesc să ofere la ora actuală, fără doar și poate, eficacitate și precizie, toate acestea reușind să aducă pacientului beneficiile recuperării rapide, fără a mai pune în discuţie problema complicaţiilor. Endoscopul operator, microscopul operator dedicat, neuronavigaţia, neuroelectrofiziologia, tehnicile avansate de anestezie, chirurgia cu pacientul treaz, toate aceste instrumente și tehnici medicale de înaltă generaţie ajută la tratarea unui spectru larg de afecţiuni cranio-cerebrale. Glioblastomul este una dintre ele.

Cum se manifestă glioblastomul?

Glioblastomul este o tumoare primară cerebrală de natură malignă considerată drept cea mai agresivă formă de cancer (stadiul IV, clasificare World Health Organisation), întâlnită la adulţi (cu precadere la pacienţii cu vârste cuprinse între 45 și 70 de ani), care se dezvoltă din ţesutul cerebral (din celulele gliale, adică celulele de suport ale sistemului nervos central). Dezvoltarea glioblastoamelor este rapidă și reușește să se răspândească în ţesutul cerebral din adiacenţă. Printre simptomele și tulburările care anunţă o astfel se afecţiune se pot menţiona: crizele epileptice, cefaleea progresivă, pierderea funcţiilor cerebrale precum: vorbirea, forţa musculară, memoria, puterea de concentrare, tulburări comportamentale.

Este necesar ca pacienţii cu astfel de simptome să se prezinte la un consult de specialitate realizat de un neurolog sau neurochirurg. Înainte de aceasta, pacientul trebuie să ţină cont de câteva aspecte importante și anume:

  • Bolnavul trebuie să specifice doctorului medicaţia pe care o urmează, inclusiv vitaminele, suplimentele alimentare sau tratamente alternative;
  • Este benefic ca pacientul să vină la consult însoţit de un membru al familiei sau un prieten, dacă este posibil. Uneori este dificil ca pacientul să ţină minte toate informaţiile expuse în timpul consultaţiei.
  • Este necesar ca pacientul să-și facă o listă de întrebări pe care să le adreseze medicului în timpul consultaţiei. În acest fel, pacientul va putea optimiza timpul petrecut în timpul consultaţiei, astfel încât doctorul să poată clarifica o mare din acestea. Iată câteva exemple:
    • Este glioblastomul o tumoră canceroasă?
    • Cât de gravă este această boală?
    • Care sunt avantajele tratamentului în comparaţie cu lipsa acestuia?
    • Ce tratament se recomandă?
    • Cât de urgent este tratamenul?
    • Ce complicaţii poate da tratamentul?

De ce apare glioblastomul și cum se poate diagnostica?

Cauzele apariţiei glioblastomului sunt încă necunoscute. Cu toate acestea, specialiștii studiază continuu patologia pentru a putea stabili cât mai curand care sunt factorii declanșării acestei afecţiuni cerebrale maligne. Afecţiunea se poate diagnostica prezumptiv cu ajutorul imagisticii CT și IRM cu și fără substanţă de contrast, IRM de perfuzie și cu spectroscopia MR. Diagnosticul poate fi determinat cu certitudine cu ajutorul examenului anatomopatologic și imunohistochimic.

În ce consta tratamentul?

Pentru glioblastom pacienţii necesită o intervenţie chirurgicală care are drept scop prelevarea de material bioptic pentru examenul anatomopatologic și stabilirea diagnosticului de certitudine.

Chirurgul va îndepărta pe cât posibil întregul volum tumoral – acest lucru este posibil în aproximativ 70% din cazuri, în rest riscurile de deteriorare neurologică împiedicând o rezecţie totală (rezecţie definită ca înlăturarea prizei de contrast tumorală evidenţiată pe examenul IRM postoperator).

Noile studii sugerează inclusiv realizarea de rezecții supramaximale, adică rezecarea țesutului cerebral situat în jurul porțiunii care ia contrast pe RMN. Unde este posibil, acest lucru este de dorit, păstrând întotdeauna în minte faptul că integritatea neurologică a pacientului este importantă. Mai pe romanește, pacientul nu trebuie agravat neurologic în urma intervenției chirurgicale. Ținând cont de tehnicile de electrofiziologie folosite în clinica ce monitorizează în principal mișcarea, tehnicile de chirurgie cu pacientul treaz ce monitorizează mișcarea și vorbitul, riscurile agravării neurologice sunt destul de mici, in jurul de 1-2%.

După intervenţie, se poate urma la îndrumarea medicului specialist, radioterapia conformaţională – este de obicei recomandată la o lună după diagnostic. Radioterapia se face cinci zile pe săptămână, timp de șase săptămâni.

Chimioterapia – astăzi se folosește temozolamida, care se administrează zilnic în timpul celor șase săptămâni de radioterapie, și apoi ca agent unic câte cinci zile la fiecare 28 de zile timp de un an post chirurgie.

Combinaţia de chimioterapie și radioterapie ameliorează prognosticul, mai ales la unii pacienţi cu o genă inactivată (deleţie).

Există multiple studii care se desfășoară în prezent și în care sunt testate tehnologii noi pentru tratamentul glioblastoamelor, însă, până în prezent, nu au fost evidenţiate avantaje faţă de tratamentul clasic.

Sursa: https://www.neurohope.ro/chirurgia-cranio-cerebrala-minim-invaziva